Casatoria, la ce varsta?

Specialistii in terapia de cuplu incearca sa-i sfatuiasca pe tinerii indragostiti cum sa descopere care este varsta la care se pot casatori, insa toata lumea accepta ca nu exista o asemenea "varsta magica".

Aproapte intotdeauna este bine sa asteptam o perioada de timp inainte sa facem pasul cel mare, si asta din foarte multe motive. In primul rand, rata divorturilor a crescut cu aproape 50% in ultimii ani, si este si cu mult mai mare in randul persoanelor care se casatoresc foarte devreme (de aproximativ 75%-85%).

 

Motivul pentru care rata de divort este atat de mare este asociat cu faptul ca scopurile, aspiratiile si nevoile oamenilor se schimba de-a lungul timpului. Astfel, la varsta de 30 de ani vei gandi diferit fata de perioada in care aveai 18-21 de ani. De asemenea, a fost dovedit faptul ca "fluturasii din stomac" pe care ii simtim atunci cand ne indragostim "traiesc" in jur de sase luni (asta in cazul in care esti foarte norocoasa) si de aceea nu este recomandat sa te casatoresti la cateva saptamani dupa ce l-ai cunoscut pe iubitul tau.

 

De asemenea, chiar daca nu exista nicio formula care sa ne ajute sa stabilim varsta ideala pentru casatorie, putem macar sa raspundem la o serie de intrebari vitale pentru o asemenea schimbare in viata noastra.

 

Asadar, inainte de casatorie, trebuie sa fim suficient de maturi incat sa realizam ca:

 

-Dragostea nu este suficienta. Stresul pe care il implica traiul in comun este real, iar lupta pentru obtinerea unei locuinte, pentru gasirea unu job decent, aparitia unui copil, toate acestea pot distruge orice cuplu. Si atunci de ce sa ne grabim sa infruntam dificultatile si responsabilitatile vietii de adult?

 

-Gandeste-te la nevoile tale, la scopuri si la asteptarile pe care le ai de la o relatie. Partenerul tau iti ofera tot ce iti doresti? Este destul de greu pentru o adolescenta sa stie ceea ce vrea cu adevarat de la viata.

 

-Trebuie sa fii total independenta emotional, fizic si financiar de parinti. O casnicie reusita are nevoie de doi parteneri independenti care se completeaza reciproc.

In concluzie, o casnicie, pentru a functiona, are nevoie de doi oameni puternici si independenti, maturi si care stiu ce vor de la viata. Varsta ideala pentru casatorie este atunci cand simti tu ca indeplinesti toate cerintele unui astfel de angajament.

comentarii
#  flower
, Vineri, 26.11.10 12:30
intr-adevar nu cred ca e bine sa te casatoresti de foarte tanar, totusi cred ca nici nu exista o varsta ideala pentru a face pasul cel mare.....eu am 33 ani si consider ca sunt pregatita pentru casatorie de vreo 3 ani dar inca nu am gasit persoana cu care sa simt ca sunt pe aceeasi lungime de unda......deci socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.....cred foarte mult si in destin///
 
#  Liqriq
, Joi, 16.04.09 22:40
Eu cred k este o prostie sa ne casatorim tineri mai ales in cazurile in care ne cunoastem partenerii de viata de putin timp. Iti trebuie mult timp sa cunosti o persoana de ajuns, sa'i stii defectele, calitatile si tot ce tine de ea. Cu totii ne dorim sa ne casatorim (in special noi fetele sa ne vedem in rochii de mireasa) , sa ne bucuram de acea zi si sa numai fim nevoiti sa ne protejam de sarcini nedorite (in unele cazuri).. dar mai ales sa vedem cum este cu un copil mic. Eu va spun din proprie experienta ca am un frate mai mic (este diferenta de 12 ani intre noi) si imi este ft greu cu el (dak pe mine ma inebuneste, dar pe parintii mei). Este o mare responsabilitate o casnicie din toate punctele de vedere, Mai bine ne traim viata, ca doar una avem, si mai apoi sa ne gandim la lucruri serioase! :)
 
#  elena
, Marti, 03.03.09 18:41
buna!eu cred k te poti casatori atunci cand simti k cunosti foarte bine persoana de langa tine si atunci cand esti convinsa k il poti accepta asa cum este.eu am 20 de ani si o relatie de 4 ani.anul viitor m-am hotarat sa fac ''pasul cel mare'',desi nu avem decat casa noastra pe care am cumparat-o cu ajutorul parintilor.in ceea ce priveste facultatea...noi abia acum o incepem la ID.va pup si nu asteptati stiu eu ce varsta pt a va casatori pt viata e frumoasa si atunci cand esti casatorit!!
 
#  Luchiana
, Sambata, 14.02.09 16:00
Va multumesc atat tie Tugba cat si Laponei. Sunteti niste dragute si va multumesc din inima. Tugba, azi fiind Valentine's Day am decis sa am o zi doar a mea, sa stau acasa vizionand 1 film, 2 si sa-mi petrec cateva ore cu mine, avand grija de mine...o baie fierbinte, cateva bomboane...poate ceva mai multe...am suferit mult, dar trebuie sa trec peste pt ca altfel inebunesc...Lapona, am stat de vb cu el la tel de mai multe ori si nici un rezultat...si ce crezi? Intr-o zi m-am hotarat sa-l sun si sa-i spun eu de data asta...FIECARE PE DRUMUL LUI, SPER SA AI O VIATA FRUMOASA...si el a zis un da pierdut si a zis ca mai tarziu...cine stie...si i-am zis NU, FIECARE PE DRUMUL LUI...l-am lasat fara cuvinte...asa va realiza ce a pierdut si il va ajuta sa vada ca eu chiar l-am iubit si poate in viitoarea lui relatie nu va mai tine cont de parinti sau prieteni "binevoitori"...Am realizat ca cei din jurul meu sunt mai importanti, iar eu pt ei...asadar trebuie sa ma gandesc si la mine...poate voi gasi omul potrivit cu care sa am o familie...mi-e teama,dar cred ca Dzeu ma iubeste si nu o sa ma lase...sper. Va pup
 
#  lapona
, Sambata, 14.02.09 13:18
luchiana,
terapia de grup, adica prietenii, te va/vor ajuta foarte mult. vei descoperi ca oameni pe care contai nu sunt langa tine, pentru ca nu le pasa foarte mult dar vei descoperi si prieteni adevarati
mai este si terapia cu un psiholog. te linisteste, te ajuta sa gasesti raspunsuri la intrebarile care iti chinuie mintea tot timpul de cand au aparut problemele, te face sa te analizezi si sa vezi unde ai gresit si tu dar mai ales te ajuta sa gasesti in tine puterea de a trece peste asta, de a ierta (pt ca altfel te vei chinui singura mult timp) de a incepe un alt capitol din viata ta.
e normal sa suferi dar trebuie sa gasesti motive, chiar minuscule, pentru a fi din nou fericita.
e indicata o discutie de final cu el, dar fara reprosuri, plansete si certuri. daca nu se poate mergi mai departe si GATA. fara alte contacte cu el. tipul e PAST TENSE.
 
#  tugba
, Sambata, 14.02.09 08:15
incearca sa treci peste,nu iti irosi viata amintindu-ti de aceste lucruri neplacute..ocupa-te mai mult de tine,ia-ti o haina frumoasa,un ruj frumos,aranjeaza-te,plimba-te,iesi in oras distreaza-te...pretuieste-te mai mult pe tine..si nu o persoana care nu a stiut sa te apecieze...nu are rost..azi e valentine's..profita si zambeste....incearca sa te umpli de buna dispozitie,iesi in oras,cumpara-ti ceva frumos si fii tu jumatatea ta macar pt o zi:D.te pup
 
#  Luchiana
, Vineri, 13.02.09 23:47
Tugba iti multumesc si am sa tin cont de sfatul tau...asa e ...nu merita nici macar mila mea...l-am iubit mai mult decat pe mine...si crede-ma pe cuvant ca era altfel...nu stiu ce l-a schimbat....poate ca puterea de convingere a familiei lui a fost mai mare...si el a fost un las....si un imatur...si toate promisiunile si juramintele in fata lui Dumnezeu au fost ....degeaba...si niste minciuni....daia ma simt tradata si groaznic de rau...ca nu am crezut ca el va proceda asa niciodata....am avut incredere in el pentru ca mi-a aratat multi ani ca merita....nu stiu...chiar nu stiu...cum e viata asta...si cum se schimba oamenii in rau...fara sa le faci rau si fara sa-i dezamagesti ...macar o data....
 
#  tugba
, Vineri, 13.02.09 23:16
luchiana..uite...iti dau un sfat sincer...rupe orice legatura cu acest om..daca el a fost in stare sa te abandoneze in astfel de momente...atunci inseamna ca nu a stiut sa te aprecieze cu adevarat....viata nu se termina aici...zambste..va iesi soarele si pe strada ta
 
#  Luchiana
, Vineri, 13.02.09 22:49
Lapona iti multumesc dn suflet pt mesaj. Am divortat deja si nu cred ca se mai poate face nimic....Am fost insarcinata cand ne-am despartit si din cauza lui am pierdut ce aveam mai scump...De cand a plecat numai prin spital am stat pana nu mi s-a mai dat nici o sansa...pe el nu l-a interesat deloc...nu a dat un telefon sa vada macar cum ma simt...Am sunat-o si pe maica-sa si pe sora-sa (mai ales ca sora-sa era si ea gravida) sa ma sprijine...nu mi-au raspuns la telefon...Apoi am aflat ca maica-sa i-a zis ca face foarte bine ca vine acasa si ma lasa...cum poate fi o mama buna? ce inima are? Mai tarziu cand a aflat , el parea distrus...dar i-a trecut repede zicand "asta e ...mergem mai departe...fiecare pe drumul lui...." ....nu l-am recunoscut pe omul care pretindea ca ma iubeste si care imi zicea ca abia astepta sa devina tatic si ca gravida ma va ibi cel mai mult....iubea mult copiii...cand ne-am despartit am vazut ura in ochii lui...brusc...cum sa mai fie ceva de facut...acum ma suna mai mereu si-mi vorbeste ironic ca si cum nu am existat in viata lui....ca el e bine, fericit, ca a inceput o viata noua si se simte minunat...si ca relatia si casnicia noastra e o experienta pt el...nimic mai mult....nu era asa...s-a transformat...asa cum si-a dorit mamica lui....sper ca e fericita....dar cunoscandu-l pe el...cand se va trezi din toata aceasta "poveste" va fi tarziu...deja este...si va regreta...
 
#  lapona
, Vineri, 13.02.09 21:52
luchiana,
a fost pronuntat divortul?
daca voi tot va iubiti dar nu mai reusiti sa va intelegeti exista terapie de cuplu, mediere, preot, psiholog. dupa 8 ani merita sa incercati. un psiholog care sta de vorba cu fiecare il poate ajuta sa se rupa de vechea familie.
asta daca tu crezi ca se mai merita. daca nu, cei care te vor scoate in parc, la film, la o cafea, te vor suna sa te intrebe cum te simti, ce faci, ce ai mancat, ce planuri ai pt week/end etc, aceia vor fi adevaratii tai prieteni. merita sa/ti petreci timpul cu ei si sa te simti bine. inceputul de una singura e greu. incearca sa-ti gasesti o ocupatie gen un curs de fotografie, yoga, pictura, mergi la sala...ceva nou care sa/ti faca placere
 
1 2 3 4 5 6 Next