Hainele pe care le purtam au etichete care ne ajuta sa stim mai multe despre ele: aflam producatorul lor, din ce material sunt realizate si, mai ales, cum anume sa ne comportam cu ele astfel incat sa le purtam cat mai mult timp.

In cazul oamenilor, etichetarea este mult mai subiectiva si pentru acelasi om gasesti mai multe interpretari. Si, cel mai rau, nu avem manual de intretinere ca in cazul hainelor.

Ce ma intriga pe mine cel mai mult la aceasta etichetare umana este cea care se refera la starea ta civila. Lumea nu vrea si nu poate sa faca abstractie de aceasta. Si cel mai aprig mi se pare atunci cand se aplica in cazul femeilor. Acestea sunt privite cu alti ochi daca au trecut de o anumita varsta (sa zicem 30 de ani) si nu sunt inca la casa lor, casatorite, de preferat si cu un copil. In cazul barbatilor parca lumea e mai blanda - nu sunt chiar asa blamati daca au trecut de 35 de ani si nu sunt inca "luati".
De ce anume ma intriga aceste etichetari? Pentru ca mi se par foarte, dar foarte, superficiale si mincinoase.
Daca o femeie are un partener sau este casatorita nu inseamna automat ca nu poate sa fie o amenintare pentru un alt cuplu. Nu e ca si cum un barbat isi pune niste ochelari de cal si nu mai vede in stanga si in dreapta daca este casatorit.
Insa cred ca avem nevoie de aceste etichetari doar pentru a ne simti noi mai confortabil. Sa stim - mai clar si precis - de ce femei sa ne ferim (logic, de cele singure) si pe care nu le luam in seama (normal, pe cele casatorite).
Dar, daca am fi capabile, pentru o clipa, sa trecem de aceasta falsa etichetare si sa-i observam mai bine pe cei din jurul nostru - vom ramane putin socati de noutatile care ni se dezvaluie. Dar oare vrem? Suntem in stare sa dam peste cap tot sistemul nostru de etichetare dupa care ne ghidam pana acum?

foto: istockphoto.com