
Daca va numarati printre norocoasele care au avut bunici la tara, atunci cu siguranta ati avut o copilarie fericita, plina de aventuri pe taramuri numai de voi stiute.
Cu siguranta ati fugarit prin curte cativa pui de gaina jumuliti, ati baut lapte proaspat, ati alergat prin padure sau v-ati catarat intr-un cires ca sa sa va umpleti bratele cu fructe. Si ati fost fericite.
Daca ati crescut printre betoane si ramasite comuniste, atunci va amintiti „frunza” , „tarile” , “ratele si vanatorii” si alte jocuri care se terminau fara doar si poate cu vanatai si tricouri murdarite.
Ati fost norocoase! Si asta pentru ca ati avut sansa sa va ajucati in aer liber, sa va loviti, sa va murdariti, sa fiti copii. Nu ati stat lipite de un calculator ore in sir incercand sa omorati talibani si nici nu v-ati facut prieteni pe chat. V-ati rupt pantalonii in gardul vecinului si ati cazut de pe bicicleta. Si asta v-a facut fericite. Toate aceste nazbatii cu gasca v-au facut sa va dezvoltati, sa socializati, sa cresteti sanatoase.
Dar mediul secolului XXI le mai ofera aceleasi sanse copiilor nostri? De la cea mai frageda varsta au la picioare o lume intreaga prin intermediul unui simplu click. Pot sa vada filme, sa citeasca carti online, sa vada sute de emisiuni, nu doar pe “Balanel si Miaunel”.
Universul lor s-a redus la un scaun si un ecran: fara prieteni, fara interactiune, fara batai cu zapada, fara tricouri patate de ciresele furate. Copii de azi sunt curati. E datoria noastra de parinti sa ii murdarim. Sa ii scoatem in parc, sa ii ducem la pescuit, sa le aratam culorile in care e pictata viata. Sa ii facem sa guste savoarea lucrurilor simple - o bataie cu frisca la ziua unui coleg, o serie de tumbe pe un deal plin de flori, un joc de fotbal pe un teren amenajat ad-hoc.
Dupa ce s-a facut indianca folosindu-ti toate fardurile, fetita ta e fericita. Dupa ce s-a tavalit prin iarba alaturi de catel, baiatul tau e fericit. Bucura-te cand ti-a facut o prajitura, chiar daca poti sa identifici ingredientele pe hainele lor. Lauda-i ca au spalat masina, chiar daca au folosit camasa tatei pentru a sterge petele de ulei.
Lucrurile care il ajuta sa creasca traind viata din plin sunt cele care il lasa sa se exprime. Cele care il provoaca sa creeze, sa se joace, sa alerge, sa rada, sa se murdareasca. Sa traiasca in libertate.
Eu am aproape 18 ani,iar mama mea este asistent maternal,are in grijire doi copilasi tiganusi,sunt la noi de 4 ani,imi sunt ca fratii,fata are 6 ani si baiatul 4...ei stiu sa se joace...ei se bucura vara de soare si de nisip,toamna de frunzele uscate,le place si sa alerge prin ploaie,iarna fac oameni de zapada,se bulgaresc si se baga cu capul in zapada,primavara strang floricand ii aduc de la camin...si ii fac un buchetel mamei mele si al lor in acelasi timp si unul bunicii!ei inca n-au umblat la calculator,nu consider ca e timpul sa-i invat sa se joace pe calculator atata timp cat se descurca cu joaca in natura!sunt sanatosi tun!
Cele mai placute momente din copilarie au fost acelea cand scapam din ochii tuturor si putem sa mananc un pumn de nisip...:D eram cea mai fericita:)
cand voi avea copii am sa-i cresc la parintii mei...:)
SI PLINA DE MINUNATII .
O LUME-N CARE TOTUL PARE
PLACUT SI PLIN DE BUCURII !












Print








