Chiar daca nu am asistat la Monoloagele Taximetristului de Bucuresti, am regasit in Povestind Bucurestiul bucati din Bucurestiul meu. Cunosc si eu foarte bine Cele Doua Regine (Maria si Elisabeta). M-au intampinat si pe mine fulgii de nea la iesirea de la metrou. Am testat ca Bucurestiul e un loc grozav in care sa plangi - nu m-a intrebat nimeni de ce am lacrimi in ochi si nici eu nu am intrebat pe nimeni. Am avut si eu „o zi obisnuita” in autobuz... chiar mai multe. Am descoperit cum se ajunge din statia de metrou Unirii 1 in Unirii 2, lasandu-ma purtata de valul de oameni, fara sa fie nevoie de indicatii suplimentare. Nu am impartit statuile orasului pe categorii, dar mi se intampla inca sa ma uit ca pentru prima oara la cate o statuie, desi am trecut pe langa ea de nenumarate ori. Cat despre bancile din parc, sper ca, dintre toate povestile la care au fost martore, pe ale mele sa nu le spuna nimanui.

Nu te vei plictisi nici citind, nici Povestind Bucurestiul. Volumul contine povesti scurte descrise fie in cuvinte, fie in imagini de catre tineri ce au fost selectati in cadrul proiectului cu acelasi nume (vezi povestingbucurestiul.org). Pentru ca a fost tiparit intr-un numar mic de exemplare, nu sta prea mult pe ganduri daca il vezi! In curand, il vei gasi pe www.charitygift.ro!