Pentru mine, 1 mai inseamna de cativa ani Vama Veche… Ca Vama s-a schimbat, e evident. Unii o spun cu regret si cu eventuale injuraturi, dar continua sa mearga-n Vama, altii o iau ca pe un lucru firesc si continua sa mearga-n Vama. In ciuda schimbarilor, relatia mea cu ea a ramas la fel de speciala … e mai presus de asfaltul de pe strada principala, de pensiunile aparute ca alternativa pentru corturi, de masinile parcate chiar pe plaja.
Imi place sa stau pe nisip si sa ma uit la mare, sa numar valurile, sa le ascult. Seara imi place sa ma alatur grupului adunat in jurul stalpului de iluminat de la Stuff si sa dansez in nisip ore in sir. Imi place sa-mi beau cafeaua La Frontiera si sa mananc peste la Cherhana. Nu-mi place sa deger in asteptarea rasaritului, dar aparitia soarelui reuseste sa compenseze uzura dintilor de la atata clantanit. Noroc cu focul de pe plaja de langa El Comandante, cu inghesuiala din Expirat si cu alcoolul pus in sticle mari de plastic de care au grija pe rand fiecare dintre prietenii din gasca… parca mai scot frigul din oase… La Expirat imi place sa ma opresc pe trepte si sa ma uit la lume. E interesant cum fiecare exploateaza in felul sau aceleasi resurse pe care Vama le pune la dispozitia tuturor. Uneori imi imaginez ce face fiecare in viata lui de zi cu zi si inventez povesti care cel mai probabil nu au nicio treaba cu realitatea lor, dar ce conteaza? E 1 mai si e Vama.
Print
Adauga la favorite
RSS comentarii
Trimite prin Y!m
Alerta pentru comentarii
Alte articole
roxana
