Dragostea e  treaba grea. Daca stiam de la inceput, ma apucam mai bine de o colectie de timbre. Da, exagerez de dragul discursului, dar asta nu inseamna ca doare mai putin. Stiu ca nu te joci cu cuvintele, ca sunt arme puternice in mainile cui nu trebuie, dar acum, dupa voi, dragi masculi, ce ar trebui sa facem? Sa incetam sa comunicam doar pentru ca va e voua frica sa fiti raniti in sentimente? Newsflash: soarele a rasarit chiar daca si in dimineata asta s-a rostit "te iubesc" pe aceasta planeta de cel putin 1 milion de ori (e o statistica arbitrara, dar tot o statistica si stiu ca va plac cifrele).

Recunosc, mie imi place sa marturisesc ce simt. In cuvinte cat mai simple, dar clare. Si ma astept ca atunci cand spun asta, daca tot mi-am facut curaj, am alungat toate fricile, am analizat toate consecintele si am facut acest pas, ma astept, deci, sa mi se raspunda altfel decat cu "multumesc, si eu simt la fel", "da, si e un film bun pe antena" sau "si, mergem in weekend la munte?". Nu sunt o specie pe cale de disparitie si sunt sigura ca intelegeti ce zic. Si nu, nu cred ca  e nevoie sa se alinieze planetele sau sa-mi citeasca Urania in cafea momentul cand se va intampla minunea.

Care e problema barbatilor/femeilor care nu pot sa vorbeasca despre ceea ce simt? De ce e asa de greu sa rostesti niste cuvinte simple (presupunand ca le simti, evident)? Am fost obisnuiti sa credem ca e firesc si bine sa impartasesti ce simti, ca nu e un pericol la adresa sigurantei tale emotionale, ca sentimentele ne fac mai frumosi, mai buni, ne aduc mai aproape de sufletul celui cu care imparti aceeasi fata de perna si acelasi gel de dus. Daca poti face asta, de ce ti se inclesteaza dintii seara inainte de culcare si mai degraba ti-ai scoate o masea decat sa zici 2 cuvinte?

Accept si varianta ca unii au un vocabular limitat si nu au ajuns inca la litera I - de la iubire nicidecum de la Imaturitate. Nu accept insa lipsa de curaj. Si scuzele, si ezitarile, si exceptiile de la regula. Asa ca, te rog eu frumos, data viitoare cand iti trece un curent electric prin inima si te infasoara o caldura placuta si moale, spune-i ce simti. Nu doare, nu e interzis, nu ingrasa, promit. Sau macar nu o intreba cum ii place meciul, daca pentru restul nu ai curaj.