Despre Ludmila stiam ca deseneaza si aduce la viata, in culori moi si materiale fluide, povesti ale hainelor croite pentru Super Girls. Am invitat-o la o conversatie despre anii '60, despre locul ocupat in Europa de moda din Romania si ultima sa colectie, Niña, si incet-incet am patruns in universul ei boem, in ceea ce se poate numi o zi din viata unei SuperGirl.

PeTocuri: Tocmai te-ai intors de la Atmosphere’s, din Paris, unde stiu ca ti-ai prezentat cea mai recenta colectie. Impresii de calatorie? Cum a primit Parisul de data aceasta piesele Ludmila Corlateanu si care sunt diferentele notabile intre piata din strainatate si cea din Romania?
Ludmila Corlateanu: Piata din afara functioneaza dupa niste reguli, pe care daca le stii e usor sa le urmezi. In tara totul este abia la inceput si nu avem inca un sistem format. Nu prea am impresii de calatorie, pentru ca fiecare data am mers la Paris cu treaba. Ma bucura sa va zic despre colectie ca a placut mult.
PT: Povesteste-mi mai multe si despre "Niña"..
LC: Niña este Nina Simone, de fapt. Asa si-a ales ea pseudonimul, pentru ca pentru totdeauna a ramas o fetita de culoare care doar si-a dorit mult sa studieze pianul la conservator, dar din cauza politicii rasiste din tara s-a transformat intr-o luptatoare si o cantareata. Colectia a pornit de la « My baby just cares for me ».
PT: Te-ai specializat in afara Romaniei si ai primit propunerea de a lucra pentru Costume National, dar ai ales sa te intorci in Romania ca si designer independent. A fost o decizie dificila?
LC: Intr-adevar, a fost dificil. Mi-as fi dorit sa lucrez pentru ei, dar pentru ca e o companie mare stiam ca urma sa stau doar in departamentul de creatie, iar eu vroiam sa invat cam din toate, pentru ca visul meu era sa pornesc pe cont propriu. De aceea, stagiul precedent, cel de le Duyan, din Milano, m-a ajutat mult. Fiind o companie mica si avand ca spatiu doar un studio mare am avut oportunitatea sa vad cum misca lucrurile pe toate planurile.

"Lucrurile se vor aseza de la sine in vreo 15 ani, cand si romancele vor

fi mai indraznete si mai originale in alegerile vestimentare."

PT: Cat de dificil a fost sa capeti notorietate? Pun intrebarea aceasta mai ales pentru cei care sunt talentati dar nu sunt cunoscuti inca publicului larg.
LC: Nu consider ca sunt notorie, si nici n-a fost asta scopul meu. Eu am vrut si vreau in continuare ca imaginea brandului sa fie un stil usor de recunoscut si nu imaginea mea. Imi place sa-mi traiesc viata fara s-o afisez. Din moment ce creezi o colectie la fiecare 6 luni si nu renunti, cred ca publicul incepe sa cunoasca produsul tau. Asta-i calea cea mai buna.
PT: Participi constant la evenimente fashion, in Romania si in afara ei. In ce tara sau oras crezi ca oamenii au tendinta sa experimenteze mai mult in materie de moda?
LC: Imi place stilul nemtoaicelor, usurinta cu care ies din tipar, dar si frantuzoaicele cu naturaletea lor si felul lor de a fi. Trebuie sa-ntelegem ca noi suntem “liberi” de vreo 20 de ani, de aceea e de inteles dragostea romancelor pentru tot ce e mai colorat. Plus ca avem un bagaj de la mame si bunici, cum ar fi asortatul accesoriilor pe culori. Mai adaugam si faptul ca suntem un popor latin. Eu zic ca suntem pe calea cea buna, si lucrurile se vor aseza de la sine in vreo 15 ani, cand si romancele vor fi mai indraznete si mai originale in alegerile vestimentare. Deja exista un grup de tinere care pun accent pe identitatea lor personala mai mult decat pe tendinte sau recomandarile din revistele glossy. Si ma bucura sa le vad.

PT: In acest numar PeTocuri ne vom concentra pe The '60s in moda, cinematografie, muzica, pop culture...Stiu ca ai avut o colectie inspirata de aceasta decada – Kellylicious. De la ce viziune ai pornit cand ai inceput sa creezi colectia si cum crezi ca se rasfrange influenta anilor ’60 in moda si in arta din ziua de azi?
LC: Eu cred ca anii ’60 vor fi inca mult timp o sursa de inspiratie pentru cei creativi. A fost timpul mini-revolutiilor, al noilor valori, forme si culori. Eu una mereu ma regasesc acolo. Nu numai Kellylicious dar si ultima mea colectie, Niña, au ca sursa de inspiratie anii 60. In Kellylicious a fost simplu, m-a frapat poza cu Grace Kelly mireasa. Apoi am vrut sa adaug ceva modern si am apelat la materiale tehnologice, tafta si saten Dutel. Iar la Niña a fost putin mai altfel. Imi place mult muzica jazz, si una din preferatele mele este Nina Simone, care a fost o femeie pe cat de incapatanata pe atat de talentata.
PT: Ce urmaresti sa surprinzi atunci cand iti creionezi ideea unei noi colectii? Cum s-au nascut Lolita’s Complex, Dear Marcella, KellyLicious si Amelie de Bucarest, care sunt povestile din spatele lor?
LC: De regula, e o istorie in spatele fiecarei colectii. Urmaresc sa fac din aceste istorii tinute care sa fie dorite purtate in fiecare zi. Imi reusesc cel mai bine rochiile, care sunt chintesenta femininitatii.

PT: Cand incepi lucrul la o noua piesa, pe ce te bazezi pentru a reda tonul si mesajul? Culorile, subiectul...
LC: Mai intai imi aleg tesatura, dupa aceea vad cum se comporta si ce siluete ar iesi cel mai bine din ea. Dupa, ma tin de siluete si lucrez la detalii.
PT: Spuneai ca nu ai style icons, insa cum ti-ai defini propriul stil? Care sunt cele cinci piese esentiale din garderoba, lucruri pe care le porti in mod constant si in care te increzi intotdeauna?
LC: Stilul meu este unul practic, imi place sa fiu mereu “in control”. Cinci piese esentiale sunt: blugii, maieurile albe sau negre, balerinii, rochia mica si simpla si cardiganele. Iar in materie de accesorii prefer esarfele, colanele lungi si gentile incapatoare.
PT: Care este cel mai mare compliment pe care il poate face o tinuta bine aleasa unei femei?
LC: Cel mai frumos este sa auzi « ce bine arati! ». Nimeni nu sta sa analizeze ce anume te face sa arati asa, dar daca este prima impresie, inseamna ca esti imbracata in armonie cu tine insuti.

"Le-as spune femeilor ca in rochia potrivita poti sa ai acelasi mod de viata dinamic fara sa renunti la stil."

PT: Care e cea mai memorabila piesa la care ai lucrat?
LC: Nu am un top al preferintelor, pentru ca, din fericire, mereu fac ceva nou, care la momentul respectiv este « cea mai memorabila piesa ».

PT: Cum arata o zi din viata unei Super Girl?
LC: Este o zi obisnuita. Care se deosebeste doar prin atitudinea cu care faci o multime de lucruri: trebuie sa fii convinsa c-o sa-ti iasa ce ti-ai propus, iar daca nu ai reusit ceva azi, maine cu siguranta vei reusi. Eu una imi incep ziua cu un mic dejun sanatos (fulgi de ovaz cu miere, ceai sau cafea), citesc blogurile de moda (nu intru in stirile politice decat in perioada electorala), imi fac planul zilei si...la treaba.
PT: In vara anului trecut, am demarat campania “Fii feminina, poarta rochie!”, prin care am dorit sa demonstram femeilor ca rochia este expresia unica si insolvabila a feminitatii. Ce ai spune unei femei pentru a o convinge sa aleaga o rochie in locul pantalonilor si topurilor?
LC: Femeile aleg pantalonii pentru ca astazi au un stil de viata mai dinamic decat cel al femeilor din anii ’50, cand se purtau numai rochii: facut micul dejun, dus copii la gradinita, mers la serviciu, rezolvat o mie de lucruri la viteza etc... Eu le-as spune ca intr-o rochie potrivita poti sa ai acelasi mod de viata dinamic fara sa renunti la stil. De exemplu, foarte multe rochii se potrivesc cu balerinii, in care nu-ti obosesc picioarele. Pe urma, daca optezi pentru o rochie mai simpla si o culoare neutra ai mai multe sanse sa o porti mai mult timp pentru ca este usor de accesorizat (esarfe, colane, curele). La fel de importanta este tesatura, care trebuie sa fie cat mai naturala, pentrul bunul simt al corpului.

"In 2010 lucrurile stau altfel decat cu o jumatate de secol in urma,

cand tendintele erau dictate de cateva case de moda si cinci ani domina

aceeasi silueta."

PT: Ai un atelier in Bucuresti unde iti si vinzi piesele. De unde altundeva mai pot fi ele achizitionate? Ai luat in considerare si optiunea unui showroom?
LC: Am luat in consideratie aceasta optiune, insa pentru moment nu este justificata economic, cum nu este nici colaborarea cu magazinele din tara care lucreaza in regim de consignatie. La momentul oportun prefer sa reinvestesc in afacere ca sa pot sa deschid in viitor un magazin online, care ar fi cea mai rentabila solutie. Pana la acel moment insa, voi veni si cu alte modalitati de vanzare, pe care le voi anunta pe blog si prin comunicate de presa pentru superfetele care vor sa achizitioneze o piesa „Ludmila Corlateanu: MADE FOR SUPERGIRLS”.

PT: Care e diferenta intre tendintele locale si cele globale in design, moda, arta? Care sunt tendintele locale in tara noastra si care crezi ca sunt cele globale?
LC: Cele globale sunt mai ample si mai multe. In Romania femeia se pierde in ele si vrea sa stie concret ce se poarta vara asta ca sa fie in pas cu moda. In 2010 lucrurile stau altfel decat cu o jumatate de secol in urma, cand tendintele erau dictate de cateva case de moda si cinci ani domina aceeasi silueta. Vreau sa spun ca aceasta intrebare, „ce se poarta in cutare sezon?” este una care demascheaza amatoricismul, atat al celui care intreaba cat si al celui care raspunde. Pentru ca se poarta mereu doar hainele, silueta si culoarea care te avantajeaza doar pe tine.
PT: Crezi in trenduri? Exista vreunul care ti-ai dori sa dispara?
LC: Nu cred in trenduri, dar as vrea ca romancele sa fie mai originale si sa nu poarte in masa UGG-sii (pentru ca sunt urati si-ti fac piciorul de elefantel), cizmulitele crosetate si culoarea mov.
PT: Designeri favoriti, artisti, locuri, oameni care te-au inspirat si influentat de-a lungul anilor?
LC: Miuccia Prada, Consuelo Castigloni, Tomas Maier. Imi place ceea ce fac ei. De inspirat ma inspira femeile pe care le intalnesc in viata de zi cu zi.

PT: Cum sunt femeile pe tocuri?
LC: Sunt mai intalte, mai puternice, mai increzatoare in sine.
PT : Ai o familie fericita si o cariera care incepe sa isi spuna cuvantul..Cum ai reusit sa pastrezi echilibrul intre ambele?
LC: Nu stiu daca am o viata echilibrata, pentru ca uneori ma gandesc la o problema care ma framanta si 24 de ore, pana ii gasesc solutia. Dar am parte de intelegere, pentru ca si sotul meu isi abordeaza munca cu pasiune.
PT: La ce lucrezi acum si care este proiectul tau de suflet, la care ai vrea sa lucrezi in viitor?
LC: Eu am ajuns la visul meu: afacerea mea, pe care acum trebuie doar sa o dezvolt. In viitor tot asta vreau sa fac, doar ca la o scara mai mare.
PT: Vei face si haine pentru Super Boys?
LC: Voi face, pentru ca multi ma intreaba deja. Vreau doar mai intai sa aranjez lucrurile in asa fel incat sa merga si mai bine cu prima linie.

Foto: Vlad Birdu
Colectia: SS Amelie de Bucarest
Accesorii: Smiling Shoes
Make-up: Apropos Make-up
Model: Rodica L. Best Models