sa cauti pe cineva in bezna... in bezna cauti un prieten si nu-l gasesti acolo! Cine va fi acolo pentru tine? Facandu-si griji pentru tine?
Invata sa fii singura! Nici un vis, nici un brat sa te imbratiseze, nici o inima batand pentru tine! Luptand pentru tine... mereu esti singura! Invata sa iubesti viata cu tine singur! Invata sa fii singura, sa-ti fii propiul tau companion, sa-ti vorbesti in nopti lungi si triste, sa-ti canti colinde, sa-ti privesti chipul!
Viata in siguratate! Lasa singuratatea sa-si caute alt drum. E timpul sa fii singura! Invata sa iubesti... viata e singura, chiar daca apare la un moment dat cineva si crezi ca e el, stii ca pe urma vine dezamagirea si-ti deschide ochii!
Te trezesti tu cu tine, esti tot tu acolo singura cu tine, in bezna! Te intreaba cineva ceva? De bine? De rau? Daca esti ok, daca ti-e bine fara mine? Iubindu-te, fie chiar si pentru o clipa SINGURATATE!
Degeaba, singuratatea e acolo mereu, fie ca esti sau nu, fie ca o chemi sau nu... nu ma lasa libera! De ce nu ma lasi in pace? Ma hartuiesti si ma obligi sa traiesc cu tine... cu tine... cu mine... singuratatea...
Ma faci chiar sa te doresc, sa te iubesc, sa-ti multumesc... SINGURATATE!

cum luptati cu EA? cu SINGURATATEA...

ma gasiti si aici:
....................

Moderat de admin

eu una urasc singuratatea de cnd a plecat mama mea.urasc sa stiu k nu o sa vina nimeni dak am nevoie de ceva sau doar macar sa imi tina companie.cre k de atunci am cautat intotdeauna in fiecare pers o bucatica din mama.de curand m-am desp si de prieten si chiar serile trecute cnd eram eu cu mine ma gandeam k tre sa invatz sa fiu singura si sa ma obisnuiesc cu gandu k nu o sa fie mereu cineva langa mine.nuj dak ma lupt cu singuratatea, dar stiu k o urasc!!!

omul este o fiinta sociabila si oricat ne-am dori sa ne rupem de lume sa fim singuri cu noi insine la un moment dat simtim nevoia de comunicare. Singuratatea ne ajuta la un moment dat sa ne dam seama ce e bun si ce nu e bun pt noi ne da posibilitatea sa ne analizam. Parea mea personala legata de aceasta tema e urmatoarea invata sa te descurci singur in viata dar nu trai singur, pt ca dezamagirile, regretele, durerea, frica etc. vin si sunt mereu prezente in viata noastra esential e sa stii cum sa treci peste ele!!

sunt situatii in care prezenta societatii nu e de ajuns, si aici stii la ce ma refer, ma consider o persoana destul de inchisa cu cei din jurul mei, nu am multi prieteni, am invatat sa mi-i aleg, dar de multe ori sociabilitatea din mine urla, si asa se explica si prezenta mea pe acest forum, "esential e sa stii cum sa treci peste ele!!", da, poti sa treci peste, dar aceste senzatii nu sunt permanente, uneori le poti domina si controla, alteori nu, nu poti sa treci peste ele, te poti doar obisnui cu ele, ele sunt niste certitudini, nu sunt boli ca sa poti trece peste ele, si nici nu gasesti in farmacie un medicament impotriva lor, singurul "medicament" este sa fii iubit si sa si simti asta... asta lipseste, in concluzie... SA NU FII SINGUR

asa sunt si eu midnight.uneori mi-ar placea sa fiu mai sociabila, alteori ma gandesc k mai bine e sa am cativa prieteni buni decat o mie si falsi.

eu cred ca trebuie sa invatam sa acceptam singuratatea...inainte ma temeam de ea...dar pana la urma,ne nastem singuri si tot asa murim.....
nu putem sa ne cladim fericirea pe seama oamenilor din jurul nostru....noi trebuie sa fim motivul fericirii noastre(sa fim multumiti cu noi,mandrii de ceea ce suntem)...pt ca,ne place sau nu,ceilalti sunt niste straini,indiferent de timpul pe care l-am petrecut impreuna

fetelor, sa stiti ca eu am avut o perioada, cam de 3-4 ani cand chiar imi placea sa fiu singura

nu cred ca are leg faptul ca eram studenta. stateam singura intr-un oras departe de casa, doar eu si cei 4 pereti. o buna bucata de vreme mi-a fost foarte greu, dar a inceput sa imi placa. cand ma simteam singura, citeam sau mergeam sa ma plimb...

realizezi cat esti de singur abia atunci cand simti ca sufletul iti plange iar langa tine nu e nimeni sa te stranga in brate,sa-ti spuna o vorba care sa-ti alunge tristetea......pleci capul in jos,iar din ochii tai se desprind lacrimi....

poate ca stand cu capul in jos si cu lacrimile in ochii nu realizezi ca cineva te priveste, cineva te admira, cineva ar vrea sa fiti impreuna, trebuie sa iei atitudine si sa invingi singuratatea, te-ai gandit vreodata ca poate e langa tine si nu realizezi?

asta se intampla numai in povesti dana.........

Ok, am citit toate postarile de la acest subiect si am intrebare logica (cum spunea Midnight pe blog, barbatii se agata de logica faptelor): concluzionand ca singuratatea este de nedorit, ce faceti ca sa o evitati ? Si daca ea, dintr-un motiv sau altul totusi a aparut, cum o combateti ? Banuiesc ca remediul este socializarea (ceva mai putin restrictiva).

Ok, am citit toate postarile de la acest subiect si am o intrebare logica (cum spunea Midnight pe blog, barbatii se agata de logica faptelor): concluzionand ca singuratatea este de nedorit, ce faceti ca sa o evitati ? Si daca ea, dintr-un motiv sau altul totusi a aparut, cum o combateti ? Banuiesc ca remediul este socializarea (ceva mai putin restrictiva).

Desi filozofia budista sustine ca de fapt suntem singuri, ca nimeni nu poate impartasi la aceeasi intensitate trairile noastre, simtim in permanenta nevoia aproapelui nostru.Din pacate evolutia societatii umane tinde spre insingurarea individului, si asta pentru ca se cultiva legea junglei, in care perceptele umanitare nu-si au locul.Attunci te insingurezi pentru a-ti creea siguranta.Pacat ca uitam tot mai mult sa fim oameni, si atunci ne facem prieteni: florile,muntii,copacii,animalele.Ei nu ne tradeaza niciodata si ne iubesc neconditionat.

eu dupa anii in care am stat singura, bine mi-a si placut situatia.
dupa ce am terminat ce voiam (am fost un sorece de biblioteca si am vrut sa termin sefa de promotie )am ridicat capul din pamant

e mai complicata povestea mea, dar dupa inca un an de tristete l-am cunoscut pe sotul meu care a compensat toate lacrimile si durerea mea sufleteasca

atnuci a mea se numeste poveste!!!!!!!!

iar eu ma bucur pentru tine k esti fericita

yeap. pastreaza-l Sunshine

asa e roven@

e buna singuratatea pt a realiza cine ti-e prieten cu adevar,pt a-ti pune ganduri cap la cap....si cam atat.....la o alta tema am amai spus k nu sunt o fire comunicativa,cu o singura pr adevarata,care din pacate e cam la dist....
in rest...singura si e cumplit.si mai nasol e ca fiind si intr-un cuplu ma lovesc si acolo de singuratate,singuratatea aia in2....
care parca e mai dureroasa.....
de ceva vreme am inceput,am decis sa vad asa,precum calul...in fata,doar in fata.
mi-au cam disparut visele,dorintele,speranta,pofta de...orice.....
si ma deprima rau gandu k in singuratate sfarsim toti

eu am avut perioade in care simteam nevoia sa fiu singura...sa fiu doar eu cu gandurile mele...sa ma rasfat...sa ma gandesc la tot ce mi se intampla...cred ca fiecare are macar un moment in care ar savura cateva minute, ore sau zile de singuratate...