Pe Tocuri: Ce inseamna pentru tine atitudinea “petocuri”?
Dana Nalbaru: Cand ma gandesc la “pe tocuri”, ma gandesc ca ma dor picioarele. Admir totusi, de la distanta, fetele care se tin bine pe ele.

PT:Imi amintesc primul pictorial pe care l-am vazut cu tine. In contextul unor vedete in rochii glamorous tu erai reala, autentica si foarte fresh. Atitudine pe care inca o mentii. Cum de nu te-a afectat lumea showbiz-ului in toti acesti ani?
DN: Nu spun despre mine ca ma imbrac la moda, nu stiu prea bine ce inseamna asta, dar stiu ca nu respect niste reguli “romanesti”. Daca stau sa ma gandesc ca n-am o coafura clasica si ca nu-mi port sanii pe afara pot zice ca nu ma incadrez prea bine in decor. De altfel, din cauza felului in care “ma” port sunt des criticata si analizata de catre cei care n-au auzit ca “nu conteaza cat de lung ai parul”. Totusi, ma intereseaza mai putin ce spun ei si mai mult cum ma simt eu intr-o anumita tinuta sau cu o anumita tunsoare.

PT:In cariera ta solo ai ales sa schimbi directia fata de perioada HiQ.  Crezi ca succesul a fost asigurat de noua ta abordare muzicala  sau de notorietatea deja acumulata?
DN: N-as zice ca am succes.Cu HiQ aveam succes caci atunci isi rupeau baietii camasile de pe ei cand intram in concerte. Schimbarea am facut-o pentru sufletul meu, pentru a face ce simt si ce-mi place. M-am lovit de foarte multe probleme, de foarte multi oameni incuiati si mi-a fost foarte greu. Nici notorietatea si nici succesul de pe vremea HiQ n-au ajutat, as zice chiar ca m-au incurcat deoarece de nenumarate ori nu mi-a fost acordat “credit” ca pot face ceva bun, fiind mereu comparata cu o pipita care canta dance...si-atat. Spre bucuria mea, dupa ani  de munca, incep sa apara cei care simt si gandesc ca mine si voi merge inainte pentru ca acum stiu ca eforturile mele nu sunt in zadar.

PT:  Pentru albumul “Parfum” versurile poarta semnatura ta. Care a fost cea mai importanta sursa de inspiratie?
DN: Sursa de inspiratie o constituie insasi viata mea, o parte dintre experientele prin care am trecut in ultimii trei ani se regasesc pe album. Dragoste, furie, frustrare, fericire, toate sunt aici, adunate in versuri.

PT:  Spuneai pe blog ca “fetita mea este energie pozitiva pura”. Cum te-a motivat statutul de mamica?
DN: Cand devii mama iti intelegi altfel viata, iti schimbi scara de valori si faci tot ce poti pentru a fi un exemplu bun pentru copilul tau. Cel putin, asta-mi place sa cred ca s-a intamplat cu mine.

PT: Care sunt cele mai importante lectii pe care vrei sa i le predai Sofiei?
DN: Vreau sa stie ca e libera, ca drumul ei in viata nu trebuie sa i-l conditioneze nimeni si ca ea este singura care poate decide ce e bun sau rau pentru viata ei.

PT: Care sunt lucrurile pe care le-ai invatat de la ea?
DN: Am invatat ca indiferent cate probleme as avea, daca ea e bine e totul in regula.
PT: Ai demonstrat ca se poate. Te ocupi de cariera, ai o familie frumoasa si ti-ai pastrat acelasi zambet ca acum 10 ani. Crezi ca exista o reteta? E vorba de noroc sau de o planificare riguroasa?
DN: Cred ca nu e vorba nici de noroc si nici de o planificare riguroasa. Si mai cred ca incep sa imbatranesc, asta apropo de zambet. Cred ca e vorba de ce iti doresti sa faci. Ai de ales in viata si totul se intampla in functie de alegerile pe care le faci in anumite momente.

PT: Ai un stil bine definit, personal si de multe ori neconventional. Reusesti sa gasesti haine in Romania sau  preferi shopping-ul in afara?
DN: Imi gasesc haine si aici dar fac destul de rar shopping. Cand plec in strainatate imi cumpar haine mai multe si..cam atat. Caut hainele in care sa ma simt comod si care sa se potriveasca cu stilul meu de viata.
PT: Crezi in modele dupa care sa te ghidezi in viata? Tu ai avut sau ai unul?
DN: Eu n-am avut niciunul. Dar daca cineva are unul si e un model bun de urmat, de ce nu?