Un an mai tarziu s-au nascut "A Year of Mornings" si „A Year of Evenings”, doua colectii de 236 de imagini capturate spontan, fara vreun plan sau vreo discutie prealabila. Intimitatea degajata – haine ravasite in asternuturi, privelistea unei gradini inzapezite de la mansarda, o fata de masa pe care toarce o pisica – se imbina cu similaritatile involuntare in culoare si compozitie ce intervin intre fotografiile celor doua femei. Chiar daca Maria si Stephanie nu s-au intalnit niciodata, puntea dintre ele se autointretine din iubirea lor comuna pentru momentele de serenitate, solitudine si impacare sufleteasca. Povestile lor sfideaza distanta si se tes, dincolo de retina privitorului, in feluri magice si de neuitat.

PeTocuri: Cum s-a nascut aceasta colaborare unica? Am inteles ca nu va cunosteati inca atunci cand v-ati inceput “conversatia” fotografica pe Flickr.
Maria Alexandra Vettese: A inceput in Decembrie 2006, cand amandoua am postat fotografii foarte asemanatoare pe paginile noastre de Flickr. Cand am observat, i-am scris lui Stephanie, intreband-o daca si-ar dori sa colaboram pentru un blog comun. Nu ne-am gandit niciun moment cat de departe vor ajunge lucrurile, insa suntem foarte fericite ca s-a intamplat asa!
Stephanie Congdon Barnes: Practic, estetica si interesele atat de similare ne-au adus laolalta.
PT: Fotografiile voastre par rupte din acelasi film. Impart aceeasi serenitate, aceeasi acalmie sau acelasi ritm. Impartasiti perspective similare asupra vietii, diminetilor, serilor, momentelor de zi cu zi?
MAV: Cred ca avem in comun modul de a privi lucrurile, chiar daca vietile ne sunt foarte diferite. Amandurora ne face placere sa observam, sa fim spectatoarele unor momente simple, sa surprindem ceea ce grabitilor le scapa. Pretuim aceasta valoare a lucrurilor simple. Si ne place sa credem ca impartim acelasi limbaj vizual.
SCB: Ne plac simplitatea, prietenii si familiile noastre, gustul mancarii bine preparate, domesticul cotidian. Avem varste diferite - eu am doi copii la scoala – asa ca si viata noastra de zi cu zi e destul de diferita.

PT: Ati planificat aparitia primului album, “A year of mornings”, sau decizia de a reuni toate imaginile in paginile unei carti a venit de la sine?
MAV: Nu ne-a trecut prin minte ca se va transforma intr-o carte. Nu am luat contact cu o editura pana in toamna lui 2007, cand proiectul „Mornings” era aproape finalizat. Am fost foarte incantate de ce a iesit, dar ideea nu ne-a apartinut, realmente.
SCB: Uneori, vizitatorii blogului ne sugerau cat de bine ar arata toate fotografiile intr-o carte. Asa ca am luat decizia de a accepta oferta unei edituri si...iata-ne.
PT: Conexiunile dintre imagini sunt vizibile in fiecare set… A fost ceva intentionat sau acesta e rezultatul alaturarii fotografiilor?
MAV: Nimic nu a fost intentionat in proiectul asta. Eu si Stephanie de-abia am schimbat cateva vorbe in primul an, si niciodata despre imagini. Ne scriam, ce-i drept, ca sa comentam rezultatul final, insa niciodata ca sa planuim ce aveam de gand sa facem.
SCB: Toate pozele au fost facute fara a sti ce avea sa fotografieze cealalta in dimineata urmatoare. Asa ca toate conexiunile sunt coincidente..de ce sa nu admitem, magice!
PT: Imaginile voastre spun povesti intime despre lucruri. E ca si cum dincolo de fiecare moment capturat se ascunde putina magie, putina istorie ce trebuie impartasita. In acest moment, dupa atatea povesti, care ati spune ca e filosofia fotografiilor voaste?
MAV: Cat timp am lucrat la proiectele Mornings si Evenings, cred ca filosofia mea avea mult de-a face cu faptul ca imi purtam camera cu mine pretutindeni. Ajuta foarte mult sa poti sa surprinzi atatea lucruri pe care, altfel, le-ai rata. Acum nu mai fac asta, asa ca pozele sunt tot mai rare, dar, chiar si asa, nu imi planific actiunile. Imi place sa imi surprind viata...asa cum este. Nu arat raul, pentru ca, la drept vorbind, cine vrea sa il vada? Imi plac imaginile simple si naturale, e foarte relaxant si placut.
SCB: Pentru mine, e o reverenta in fata cotidianului.
PT: E uimitor cum ati reusit sa traduceti atatea stari de spirit si sentimente prin aceste imagini. Poti simti cu adevarat caldura soarelui de dimineata, bucuria din joaca unui copil sau senzatia eterica cu care toamna ne acopera spiritul...
MAV: Multumim!
SCB: Imaginile sunt foarte personale si pline de amintiri pentru noi. Asa ca e minunat ca si altii isi pot regasi emotiile in ele.
PT: Cartile voastre ar putea constitui niste cadouri grozave. Cine sunt oamenii care le cumpara? Sunt iubitori de arta, fani care v-au urmarit paginile de Flickr inca de la inceput sau oameni care vor sa daruiasca ceva special celor dragi?
MAV: Nu sunt chiar sigura, dar imi imaginez ca oamenii le cumpara pentru ei sau le fac cadou. Pun pariu, de fapt, ca cei mai multi cumpara doua exemplare!
SCB: Cred ca sunt tot felul de oameni. Unii care cumpara ca sa aiba, altii ca sa ofere… Sunt si cititori ai blogului.  Mai sunt si cei care rezoneaza cu proiectul doar offline, doar prin carti. Stiu insa ca si cei tineri si cei batrani au fost atinsi de el, ceea ce e incantator.
PT: “Frumusetea sta in ochiul privitorului” – sunteti de acord cu aceasta maxima? Cum percepeti frumusetea si cum cautati sa o exprimati?
MAV: Sunt complet de acord. Nimeni nu poate defini frumusetea si nici macar nu ii poate trasa niste linii directoare. Imaginile pe care le-am adunat de-a lungul anilor sunt frumusetea asa cum o vedem noi, este modul nostru direct, sincer, neprelucrat de a o prezenta.
SCB: Da, sunt de acord cu ce spune Maria. Frumusetea este pentru mine un atasament emotional.
PT: Locuri, oameni, muzica, lucruri care va starnesc inspiratia?
MAV: Creativitatea mea nu este conditionata de schimbari...asa ca lucrurile care imi fac placere si ma inspira sunt aceleasi: o muzica buna, o conversatie cu un prieten...
SCB: Familia, casa in care traiesc, minunatul meu oras, peisajul…
PT: Acum lucrati la “3191 Miles Apart”. Despre ce vorba?
MAV: “3191 Miles Apart” este noul nostru proiect online. Updatam site-ul saptamanal si incercam sa postam mai mult articole si texte de data aceasta. Ne oferim sansa de a incerca ceva diferit. Ne face mare placere sa colaboram mai departe. Nu stim ce va urma, dar avem certitudinea ca pana acum a fost fantastic.