Apoi au lansat „The Resistance” si nimic nu a mai fost, practic, la fel. “The Resistance”, cel de-al cincilea album de studio al britanicilor de la Muse a fost lansat in Europa in septembrie. Albumul a surprins prin rezistenta sa in topuri saptamani la rand, invingandu-si predecesorul, “Black Holes and Revelations”. Criticile au gratulat “The Resistance”, generand polemici vizavi de mesajul ambitios si de substratul sau politic si social, influentele clasice si partea de incheiere, halucinanta simfonie “Exogenesis”, un amalgam orchestral furtunos, de 13 minute. Produs de trupa si masterizat de Mark Stent, albumul include hitul Uprising, lansat pe 7 septembrie. Matt Bellamy ne-a vorbit despre substratul politic al albumului, inspirat de romanul “1984” al lui George Orwell, despre puternicele referinte clasice si influentele electro si pop, despre prima simfonie compusa vreodata si despre o posibila reforma a Internetului in viata societatii. Turneul in care Muse s-au angajat incepand din toamna acestui an va strabate Europa, Asia, SUA si Australia, promitand showuri mai teatrale si mai incendiare decat tot ce fanii lor au vazut vreodata. Si la cat de convingator si puternic suna Rezistenta, ne este imposibil sa nu il credem.

Matt, “The Resistance” e un fel de manifest, nu?
Nu sunt sigur. Pot spune, insa, ca e influentat de cartea “1984” a lui George Orwell. De povestea de dragoste din acea carte. Am citit-o ca adolescent, imi ocupam vremea cu ea cand eram la scoala. In realitate, nu am ramas atunci cu mai nimic de pe urma lecturii, dar, recitind-o acum un an m-a atins intr-un fel inimaginabil. In special povestea de iubire dintre cele doua personaje principale, Winston si Julia, povestea care ramane pentru ei singurul refugiu, locul unde pot fi liberi, fara niciun fel de constrangeri exterioare. Am captat aceasta idee, ca dragostea e, probabil, unul dintre ultimele locuri care nu ingradesc libertatea... Viata pe care o traim in Anglia te poate face sa crezi, la un moment dat, ca unele dintre drepturile democratice ti-au fost amputate. Daca iei in considerare si razboaiele care au avut si au loc, scandalurile politice, criza economica si multe, multe alte lucruri, simti ca exista frictiuni intre oameni si stat, in societate, in general. Dragostea e cea care ramane neatinsa, intre toate aceste nenorociri. Asa ca e imposibil sa o ignori cand compui. Si are acest twist de 1984, pentru ca este vorba de o poveste de dragoste cu un background politic.
 
Deci e un album distopic despre viata din Marea Britanie, corect? Dar el a fost lucrat  in vacanta de la lacul Como..
 Da, e un lucru ciudat... Uneori, cand esti departe de casa, mintea ta poate lucra in directii diferite... Stiu oameni care se adapteaza noului loc, culturii, invata totul despre asta si oameni care devin poarta stereotipia tarii lor oriunde ar merge. Cred ca am devenit la randul meu asa. Am cunoscut britanici care traiesc in America si au imprumutat totul de la americani...accentul, felul de a se imbraca, obiceiurile, si britanici care raman fideli ceaiului, ziarelor englezesti si chiar felurilor de mancare. Devin chiar mai britanici decat au fost in tara lor. Cred ca e un semn ca o parte din noi e impregnata mereu de acest dor de casa. Si eu ma surprind adesea citind multe publicatii britanice si urmarind stirile BBC.

 
Nic Cester de la Jet e vecinul vostru. Sunteti o comunitate de muzicieni in exil?
E placut sa fiu vecin cu Nic. E chiar surprinzator sa intalnesc pe cineva dintr-o alta trupa rock intr-un loc atata de uitat de lume. Suntem buni prieteni acum, ne vedem din cand in cand. Como Lake e orasul natal al prietenei mele si al parintilor lui Nic. Faptul ca ne-am intalnit acolo e o coicindenta placuta.

 
Ati construit un studio acolo? Studio-ul Muse?
Da, e ca un buncar, il numim Buncarul Bellini. E un studio contruit intr-un beci, pentru ca ma indoiesc ca vecinii ne-ar fi tolerat altfel “sesiunile” zgomotoase.
 
Rezistenta se ascunde sub pamant?
Da! (rade) Cred ca da. Cred ca exista o crestere a  rezistentei, o desteptare la realitate care se intampla in lume si care vine din adancul stratelor sociale...Oamenii incep sa reactioneze la dominatia corporatiilor si la felul in care corporatiile isi folosesc influenta impotriva politicii si guvernelor. E ceva subversiv in toata povestea asta. Metode corozive de a submina democratia. Cred ca multi oameni se trezesc. Internetul geme de miciuni, dar si de adevaruri bizare si interesante. Exista, clar, o mentalitate a schimbarii, se genereaza un set de valori impotriva sistemului in care am trait mai bine de 40 de ani. Cred ca oamenii au obosit si incep sa isi arate adevarata fata, adevaratele opinii, sa puna in lumina adevarata stare de lucruri.

Si acest album are rolul de a lumina negura situatiei?
Albumul exprima, in primul rand, credintele mele. Poate ca, oamenii se vor identifica cu ele sau poate ca nu. Dar cred ca menirea primordinala  a unui artist este sa se exprime. Despre asta e vorba.
 
Se vorbeste mult despre combinatia de genuri de pe acest album. De la clasic, spre rock, electro si chiar simfonic. Apoi, exista numeroase influente, mai ales din anii ’80: Eurythmics, Ultravox, The Cure…
Finalul albumului e aproape ca un concert in pianoforte, ca o simfonie. Are trei parti si e puternic orchestrat. Cred ca e un album ca un Ipod, in care te plimbi prin decade si genuri. Cred ca e o reflectie a ceea ce suntem noi. Si stii cum sunt oamenii, asculta o piesa sau doua de pe un album, dupa care dau skip la urmatorul. Nu cred ca un album are neaparat nevoie de o continuitate muzicala. Gasesc interesant sa ai teme lirice si un concept general, dar, strict muzical vorbind, prefer sa pot sari de la un gen la altul. Inevitabil, asta facem toti. Stii ca exista acei oameni care vor prefera partile clasice, precum stii si ca exista altii care vor downloada numai cantecul disco. Toate astea fac parte din felul in care Internetul a influentat muzica. A diseminat totul in particule mici, din ce in ce mai mici, si cred ca a avut un impact decisiv si asupra felului in care cream muzica.

Citeste restul interviului in PeTocuri de noiembrie!