
Revistele de moda - obiectul unei pasiuni ?! “Cum ? ", va aud spunand. Nu, nu e deloc genul de preocupare care sa cadreze cu o persoana serioasa, care citeste mult, merge la teatru etc. Pare mai degraba un apanaj al fetelor de oras...
Ei bine, va contrazic! Sunt innebunita dupa revistele de moda, dar categoria grea. Adica Vogue, W, Harper’s Bazaar sau i-D. Am stat de multe ori sa ma gandesc de ce o persoana ca mine, altfel rationala, simte o asemenea bucurie rasfoind paginile “Bibliei” Vogue.
Nu, nu e ca in cartea lui Alain de Botton, “Sex, shopping si un roman”, cand personajul principal viseaza cu ochii deschisi la viata glamorous dintre copertile lucioase. Evident, sunt implicate si aspiratiile, dar nu acelea de a avea o anumita geanta sau crema fabuloasa. Cred ca e vorba de perfectiune. In Vogue, fiecare detaliu - de la stilism la layout si pana la paginile de reclama - este impecabil. Asta nu inseamna ca e o revista care comunica doar ca viata este roz si tot ce avem nevoie pentru a fi fericite sunt foarte multe produse de designer. Chiar deloc. In Vogue – si nu intr-o revista “serioasa” - am citit despre moarte si felul in care societatea trateaza acest subiect.
Sau despre batalia unei femei cu cancerul in faza terminala. Sau materiale scrise de jurnaliste corespondente de razboi. Subiectele sunt emotionante, e adevarat, dar niciodata nu sunt tratate intr-o maniera siropoasa, ci cat se poate de autentica. Stilul de scriitura e unul firesc si spiritual.Revenind la partea mai vesela, editorialele de moda sau frumusete sunt mereu senzationale. Fotografi vizionari, modele expresive, nu frumuseti cliseistice, redactori de moda care simt tendintele – aceasta e reteta unor imagini care au reusit sa sparga tiparele universului fashion si sa se impuna in cultura populara.
E imposibil sa nu simti ca iti bate inima mai repede cand, pagina dupa pagina, mai descoperi un articol excelent scris sau un pictorial fabulos. E vorba de emotie, una palpabila, care nu mi se pare cu nimic mai prejos decat cititul unei carti. Si voi continua sa ma extaziez in fata lor, mai ales daca am de-a face cu numere mai vechi, de colectie. Si voi continua sa imi rog prietenii ca, de fiecare data cand calatoresc in afara, mie sa-mi aduca Vogue (sau W sau i-D). La urma urmei, pentru a-mi definitiva constructia la casuta cu peretii din reviste, cum spun ei, mai am nevoie de cateva numere...












Print







