Cand am vazut un episod dintr-un serial extrem de apreciat in America, The Big Bang Theory, in care cei doi protagonisti se cearta deoarece unul dintre ei nu a precizat ca este intr-o relatie cu... in profilul de pe facebook, mi s-a parut pur si simplu penibil.

Am ras la faza, am trecut mai departe. Cand prietena  mea cea mai buna a venit plangand la mine in miez de noapte deoarece tocmai se certase cu iubitul din acelasi motiv, a devenit rapid o situatie. Si nu una amuzanta. Am bifat repede mental ca e material de un subiect de site si apoi am stat sa o ascult toata noaptea plangandu-se. Cand mi s-a intamplat chiar mie, m-am gandit ca singura solutie este terapia prin scris si ca in acest caz, celebra comunicare directa despre care toti psihologii ne vorbesc, este cam nefericita. Pentru ca - nu stiu cum sa accentuez mai mult aceasta evidenta - barbatii si femeile gandesc diferit. Pentru ca suntem diferiti. Tu suferi dintr-un motiv necunoscut pentru el, te astepti sa te consoleze si ii dai cu cratita in cap cand se uita la tine mirat ca nu reusesti sa ii intelegi atitudinea. Tu o suni pe prietena ta cea mai buna, el se duce la fotbal cu baietii sau se joaca Travian. Si cam atat. Pana data viitoare.

Daca stau bine sa ma gandesc, facebookul face o selectie naturala. Nu ai foarte multe optiuni, dar cele care exista sunt si cele din zona realitatii binecunoscute. Intre "single" si "widow", ai toata viata clasificata pe categorii. Bine, tot facebook-ul are si ceva simtul umorului, pentru cei cativa dintre noi care nu-si cunosc limitele sau carora nu le place sa-si asume riscuri: "It's complicated". Si uite asa ajungi sa iti comprimi toata gama de sentimente si emotii care pe tine te fac sa explodezi de fericire/nefericire intr-o casuta ordonata din pixeli.

La urma urmei, ce mai e dragostea in epoca webcamului si a avatarurilor daca nu chimie procentuala si retele electronice? Conteaza stimulul vizual si o retea cu net cat mai rapid. Si sa fii sigur ca oamenii cu care interactionezi online vad exact cine esti, ce preferinte ai si cu cine iti place sa faci schimb de poze, fluide si comentarii. Partea buna este ca macar pe Facebook iti asumi responsabilitatea relatiei. Partea proasta este ca, daca nu o faci, transmiti un mesaj negativ iubitei/iubitului si capeti o bila neagra. Partea buna este ca, daca ai o relatie matura, asta nu mai conteaza. Partea trista  este ca, daca ai o relatie reala, sanatoasa, nu stai pe facebook.

Viata bate tehnologia ai putea zice. Si uite asa ne lovim mereu cam de aceleasi intrebari: de ce sunt femeile atat de nesigure incat sa creada ca un statut "oficial" pe facebook are vreun efect asupra calitatii relatiei lor, sa interpreteze lipsa de interes ca infidelitate si apoi sa se mai si supere pe bietii oameni fara sale explice motivul, rezumand totul cu fraza seaca "n-am nimic". Asta daca sunt intrebate "ce ai?".

Daca gasiti un raspuns (care sa-mi convina bineinteles), let me know.

foto: reface.me