{Cultura}
RADU AFRIM
"Conceptul de mare actor e din ce in ce mai maltratat."
"Un regizor care nu e autor total al spectacolului, e degeaba. E la fel de inutil ca o ecranizare corecta si atat."
PT: Ai montat Adam Geist, Plaja si Omul-perna, toate la Maria Filloti, in Braila. Esti mai atasat de teatrul si de actorii de acolo, e vorba de o legatura speciala?
RA: Ador starea de Braila. Mai ales la finalul primaverii. Mereu aleg sezonul asta pentru a lucra acolo. Sunt niste actori care merg pana la capat cu mine. Chiar si eu devin subit melodramatic la Braila. In plus, are un erotism solar locul acela, stare care ma energizeaza. Plaja e un spectacol de stare, doua cupluri, iubire, sex, ruptura... Celelalte doua sunt extrem sociale. Nu mi-a fost usor sa ma rup de salcami si nisip ca sa vorbesc despre abuz familial, despre malformatii si idei europene esuate.
PT: Omul-perna fost amenintata anul trecut de cenzura sub pretextul ca incita tinerii spectatori la violenta. Dincolo de acest impediment, reactia publicului tanar a fost una de sprijin si incurajare...
RA: A fost o solidaritate care m-a socat. M-a speriat. Stiam ca tinerii de acolo, elevii, isi adora teatrul, ca e spatiul focus spiritual al lor. Ca e mai mult decat un loc de intalnire. In plus presa locala a fost prea tare... Am invins, ce mai.
PT: Spune-mi mai multe despre David' Boutique, pentru care ai fost in acelasi timp scriitor, regizor si compozitor. Actul regizoral decurge altfel cand esti si in postura de autor?
RA: Nu, nu am fost compozitor. Am folosit muzica usoara romaneasca din anii 60. Splendida, uitata. Si din anii 70, muzica din copilaria mea. O ascultam pe pick-up. E cel mai autobiografic show al meu, desi a fost scris special pentru niste actori - eroii au numele lor. Aveau, de fapt, pentru ca show-ul a murit odata cu emigrarea celor doi actori principali in Finlanda. Sa stii ca eu sunt autor de fiecare data; sunt atat de inconstient incat il competez pe Cehov (Uf...cati or sa ma injure la auzul acestei aFRimatii). Regizorul, daca nu e autor total al spectacolului, e degeaba. E la fel de inutil ca o ecranizare corecta si atat. A tine cont de indicatiile din paranteza ale autorului mi se pare o ofensa adusa meseriei de regizor.
PT: Ai primit numeroase premii si distinctii. Ce este mai relevant pentru valoarea de regizor - o reactie extrem de buna din partea publicului sau un premiu?
RA: Pe mine ma motiveaza ambele. Si, la fel, stiu cand nu le merit pe niciuna. Pana acum nu mi s-a intamplat insa (rade).
PT: La spectacolele tale am vazut salile pline in mare parte de tineri. Urmaresti din start sa le atragi lor atentia sau crezi ca este efectul abordarilor neconventionale?
RA: Jur ca nu cunosc nicio conventie. Nicio norma a regiei. E o meserie atat de free in capul meu, incat ma uimeste intr-un mod violent orice intalnire cu un regizor care lucreaza dupa caiete de regie, care-si face plantatii in scena, care stie din prima zi finalul spectacolului... Insa e posibil ca spectatorii de care vorbesti sa repereze semnele nonconventionalului. Ma crezi ca inainte de a face Trei surori, n-am vazut nicio alta montare a celebrului text? Ooo...cat m-a ajutat asta. La fel cu Jocul de-a vacanta. In timp, mi-am plasat totusi antene peste tot unde lucrez, vorbesc pe messenger cu spectatori deveniti amici, am un blog in care mai intreb si eu lumea ce ar vrea de la mine. N-am fost niciodata un autist in acest sens. Asta nu inseamna ca, cred in dictatura maselor. Cred in spectatorii care citesc carti bune. Si sunt la zi cu filmele. Fie ele si scoase de pe Torrentz.





Print








bafta radule!